de goeteri
Lasa-mi doar o fina uvertura,
Loc de-o șoapta oricat e de mica
Din pastelul ce bland l-ai pe gura
Sa m-aprinzi ca pe-un led in aplica.
Lasa-mi doar din par o șuvița
Dintr-un fir, nesfarșitul de tine,
Ca s-o gust cu nesaț ca p-alvița
Lipind suflet albit de suspine.
Lasa-mi doar o-adiere d-atingere
Din fiorul din suflu-ți mireasme
Sa-mi iau zilelor fade o stingere
Cu grabire-n spre nopți de fantasme.
Lasa-mi puful "duvet" de obraz
In insemnu-ți ștrengar de gropița,
Sa-mi sting lacrimi in ea la necaz
Dintre picuri ce-i vars in suvița.
Lasa-mi perle pe firul de buze
Inroșite-n nespusa priere,
De la sange de stoarse meduze
Cum venin ce-amorțește de vrere.
Lasa-mi arcul prelungelor gene
Sa-mi agațe aorta-n delir,
Sa ma-nec, un bețiv Diogene,
In cald sangele-ți vis de-un potir.
Lasa-mi sparte cristale-n oglinzi
In culori cafenii-n calde tonuri
Ce-n arcan iți dau laț sa ma prinzi
Prin pupila-ți neant, citind tomuri.
Lasa-mi locu-ți in finul auz
Rezonand 'n filigram de-un cercel
Sa-mi intoarca nevrutul refuz
De cuvinte ce nu-ți plac de fel.
Lasa-mi simțul suav de parfumuri
Peste freamat de fine narine
Ce-am cules dintre miile drumuri
Sa-ți fac dar sa-ți fiu sursa de bine.
Lasa-mi albul de lebada, gatul,
Sa inspiri din tot ceea ce simt,
S-am loc unde sa mușc cu sarutul
S-am un semn ca-i aivea, nu mint.
Lasa-mi totul ce ești, oh candoare,
Sa pot timpul, nu singur sa-ndur,
Sa-ți fiu firul din glastra, o floare,
Sa-ți fiu greier, etern trubadur.
Lasa-mi trupul cu tot sau o umbra,
Sa m-ascund de o lume nevruta,
Dar sa pot sa-mi trec viața, o sumbra,
Sa ți-o-nchin S-o ai in veci renascuta!
21.02.2011
|