de goeteri
Incerc sa sparg din capete patrate
Se crezand fiecare-n rol
C-o demnitate
Peste-un spațiu gol
Titulatura parca de-o antichitate
De sacrificii
Cu mișcari deja prestabilite,
Fara artificii;
O-mparțeala de elite
Straniu inșelatoare in potențe
Cand tocmai capu-i limitat
Și nu sunt eminențe,
Niciun invațat.
O dama ar fi suprema piesa
Ce-și ia trofeele,
O prințesa
Sarind paveele
Ștergand pe tabla-ncarerata
Orice oponent,
Neinduplecata,
Admirator fervent
De-o dinastie simulata, cruda,
Cu apoteoza in eliminare
De mulți plebei cu mintea nuda
Sacrificați cu-nfrigurare,
Trimiși in fața
Zdrobindu-se printre calari
Ce-și schimba gand cand frau inhața
Și pintenii se-nfig in scari,
Iar minți pierzandu-și rațiune
Alerga strambe pe la colțuri
Lovind pieziș cu-nșelaciune
Scurtand din capete, luand moțuri
Sa-și urce-ntre pereți de fildeș
Ambiții-n labirint, creneluri
Un joc simbol cu crez in leș
De miliarde de dueluri
Falsificand realitate
De culori;
Alb doar o castitate
Cu-ntunecimea de fiori
Cand totu-i gri
Cu șterse tonuri
Și-n viața nu-i doar a muri
Și nu din "tabula rasa" nasc tronuri
Dar l-am uitat
Pe unicul
Incoronat
Pitit in spate, pudicul,
Inertul rasfațat ce-nfige șișul
In tot ce-atinge
Fara niciun scrupul, crud,
Fetișul propriei imagini de-a invinge
Chiar cu ascunzișul de-un trecut feud
Invațat, el cu slugi,
Sa nu știe de "doare"
Pan' la tipu-n blugi
Ce a ieșit din dogme ca magicianul
C-o mișcare iute
Ii dejoaca planul,
Spiritu-și ascute
L-invațand cuvantul; ca tot ce-i și moare!
09.12.2011
|