|
Lumānare
|
|
de Daniel Aurelian Radulescu
Bataia cremenelor inimii m-aprind faclie
Și ma topesc din ceara, ma ard fir
Tot lacrimand, ma curg, scurtez magie
Ce-am fost turnat. raman o pata de-un parcurs-delir.
Doar fumul poate-a dat un nergru de culoare
Din tot ce ard, poate-am manjit tavanul
Inalt la nesfarșit; oi fi in fondu' intunecat cel mare
Din care resclipesc noi aștri. luminand ebanul?
Misterul sta in boarea de-o nanosecunda
Cand din fitilul stins e-un roșu-n tresarire
Sfarșind in palid gri, cenușa, lasand unda
Un dalb de firicel intortochiat Eu, de-o amintire!
Așa de puțin pur dintr-un arzand traseu o fire in nemurire
26.04.2012
|
Pune poezia Lumānare pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|