de goeteri
Sunt inca suflet inghețat
și copacel in copacel
mijesc in dalb de ghiocel;
o lacrima de alb perlat
Buzna sa dau, inca mi-e frica,
sub țepii reci de suliți-raze,
dar ma lipesc in dulci de fraze
de-un piept fragil, inima mica
Sunt sol de rugi de primaveri,
ca sa renaști, precum natura;
sa-ți fie simbol aventura
ce-ai visat ierni Sa uiți de ieri!
Sa ma porți ca pe-un talisman,
sa-ți fiu norocul de-o mascota
Sunt eu modernul dintr-o grota
și dar mi-e simț, de drag uman.
Iți fac deci darul -suflet pur
din albul cast și roșul sange-
sa pot, ger, inima a strapunge;
sa-ți fiu un semn, ca-s imprejur
P-alb-roșu-fir, culori de dor,
ia-ma de-o simpla figurina,
sa-ți fiu o harpa, o mandolina;
sa te incant Eu, MARȚIȘOR!
28.02.2010 |