de goeteri
E special cand trec de-un secol catre altul
De-a valma, de sunt tanar sau batran
Senzație am ca pot s-ating strabun,
Devin un uriaș de timp; cum gazei, elefantul.
E-o clipa unica-n senzație, nedefinita,
Cu gust de calcul la neant, prin generații
Cronici fac leat cu inchizitori și exilații
Apropiindu-ma de cand, ooh, lumea e pornita.
Mi-acopar secolul printr-o extrapolare,
-In buna parte fizic și din experiențe-
Destin, fara eșec, din miliarde d-existențe;
Izvor infim, dar ma adun și ma revars in mare.
E-un exercițiu simplu al minții și credinței
Cu sufletu-mi 'n abis de suveniruri;
Sunt ca și-acum, un platitor de biruri
Sunt al religiei, un templier, al suferinței.
Ce-s patru mii de ani? O amintire de nimic;
Doar patruzeci din mine sau de-ai mei!?!
E-o omenire foarte scurta de la zei
Și s-o ajung de la-nceput, mai am un pic
Am numarat ușor zeci mii de ani
Și grotele rupestre-mi sunt aproape;
Sunt un filon, am fost, voi fi eternitate!!!
Sunt frate lumilor și-s toți ai mei, contemporani
24.09.2010
|