de goeteri
Zeroul, unu, zero, zero, unul
se repeta nerepetitiv,
in aparența, absolut fara motiv;
E cod al Cyborgului, doar ajunul.
Presimt -ce n-aveți timp sa știți,
pierduți pentr-un cotidian
de-o fericire pentru ban -
ca veți sfarși neispraviți!
Sau, sunteți fondul existenței
de-a nu va pierde in detalii
-oricum doar zeii-s imortalii-
traind, doar ca sunteți prezenții.
Ramane, crud, doar adevarul
ce n-așteapta pe noi; in fond
e pentru clonele James Bond
Urmașii noștrii, viitorul
Ei, vor fi cifre, datorii
de plat-a lenii și consum;
prostia, furtul, falsul drum!
Voi impostorii!
Este-o speranța totuși;
timpul sa-și cloneze,
la inceputuri, doar proteze,
și-apoi roboți de-a ne-arunca, la coșuri!?!
E unica oportunitate
de-a mai avea o prelungire;
de-am mai fi, ceva timp, o omenire
De-a caștiga puțin eternitate!
06.10.2010
|