de Daniel Aurelian Radulescu
E negrul lipsa de culoare
Sau e intensul la extrema;
Un interzis pastel de floare,
Blestem, simbol de anatema?
Sumbrul e gand de nepatruns
Intrezarit in zamislire
Sub masca de calau ce-n smuls
De cap da suflet nemurire?
Intunecat in ochi de orb
Se cauta pierdut de creier
Sa zboare in ințelept de corb
Sa-și cante nopțile de greier?
Inchis in mantii monahale
Se pedepsește corp in schisme
Din grotele neanderthale
Se prevaland de erotisme?
Lugubrul domina creații
-Abis adanc extraterestru-
Doar sfașiat arar lumina
De-o stea sau facla de pedestru!?
Slujește-n roba nedreptații
Și-n toga de arhiereu
Și-n mirele fatalitații?
Negrul e arsul Prometeu!?
Și de predomina, el, negrul,
Tot ce exista, nu se știe;
Nu-i oare absolut integrul,
Sursa de tot, culoarea vie?!?
27.03.2012
|