de goeteri
Sunt langa poarta, doar treceam așa-ntr-o doara.
Ii vad pe-ai tai și tot speram sa ieși afara,
Ca nu ma plac și tot le-am spus ca țin la tine
Și te-așteptam pe unde treci, dar nimeni vine.
Pandesc la colț de strada ta, sunt de cu zori
De-atatea griji ce iți tot port, de pețitori
Ce te-ar fi luat sa-ți faca rau, doar sa te-mbie
Ca nu-s ca mine, trup și suflet, sa te ție.
Alerg așa ca tot fac rondul meu de cursa
Și-aștept ascuns dup-un copac cu mintea stransa
S-apari ca vis -de n-ai concediu- la servici
Și de intarzii, sa ii mint c-ai copii mici.
Am și ajuns, sunt intr-un suflet langa ceas
Ca știu ca treci și-s mulți, ești una, nu te las;
Ca-s pierde vara cu mașini și plini de bani
Și numai eu pot sa te apar de dușmani.
Nici telefon nu pot sa dau, s-a dus cartela
De-atat sunat și-s ud, ma ploua, n-am umbrela
Se uita lumea ca-s pe banca zgribulit
Și nu ma doare, ca nu-i vad Nu te-am zarit!
Ma uit cu jind dupa oricine te cunoaște,
Sfarșit intreb de te-au vazut de dupa Paște
Și sa te sune sa le spui de pleci la mare,
C-aveai bagaje Te-au vazut din intamplare!
Pe seara am luat toate terasele la rand,
Spunand la toți ce ma cunosc ca-s doar trecand.
Și magazinele ce frecventai le-am vizitat
Raspuns le-am dat ca ne-am pierdut de-au intrebat?!
Tarziu in noapte, dup-o tura ma reintorc
Și nu adorm, planuri am multe, gandu-mi storc
Cu ce sa-ncep; sa fac colecta pentru paine?
Sa fiu la chioșc, de unde cumperi pentru maine!
14.08.2011
|