de goeteri
Sunt copilul de flori de mai
Și-am iubirea in pumn s-o dai.
Ma gasești la rascruci de vii
Sa-mi culegi vise, mii!
De ce nu m-ai lasat, pe veci,
Trup cu gandul sa-mi furi, sa pleci
Din trairi ce-ai promis ca vrei;
Dor sa stingi, sa mi-l iei?
Tu, fecioara din colț de strada,
Ma topesc, cand te vad, de draga;
Iți numar pașii plecarii, venirii,
Iți sunt rezerva iubirii!
Ma dau suflet, cadou, sa ma tai in felii,
Sa ma spargi in pietriș pe alei, sa revii
Ruj, de ceara-mi din lacrimi, ce-mi curg in șiroaie
Fa-ți-l leacul la seceta dragostei ploaie!
Imi ești chipul sublim de-orice fata
Alb cum fulg, in omatul de vata;
De te-ating imi dai cald, ma topești,
Sfanta mea, inger ești!
In genunchi -de-aș putea ca sa-ți stau
Talpi s-alergi in etern ca sa-ți dau-
Maini pot pune pe veci in priere,
Pentru-o luna de miere!
Mi-ești fuiorul de fum de țigara,
Iți sunt aburul, stand, intr-o gara
Fi-mi eterul, in nari, pe vecie,
Ma inchina-n sclavie!
17.10.2010 |