de Daniel Aurelian Radulescu
Stau ganditor pe-un scaun, nemișcat, aton
Avaland tot ce-i in jur; imagini unicate,
Caci fiecare clipa-i alta, un abandon
De ce a fost, inspre a fi și oricui c-o alta parte!
Absorb avid momentum, caci e cat inca "sunt"
Și vreau sa-mi fac colaj de-un film in mii de cadre,
Pe rola cu al meu rol pe-o coaja de pamant,
Ce-i voi fi condiment racla-ntre candelabre!
O fada mangaiere o am, fiindca ma știu
Ca-s lume cu de-ai mei și va dispare toata
Odata, caci deodata am fost toți fata, fiu
Și lumi ce-au fost, vor fi cum spițele pe-o roata!
Poate de aceea scriu, pe fila-mi paginata
31.08.2012
|