de goeteri
Sunt pulsul zilnic; de parau ce pleaca din izvor
Prin capilare fine, cu-nceput in picuri de celule
Dintr-un imens intreg, divers, compus din molecule
Aflat pe un traseu codificat, cursiv-lanțuitor.
Ganduri mi-adun din filamente-n varf de ac
-Raspunzator pe unde trec, nedeversand de maluri-
Sunt un torent nestavilit, printre pulsații-n valuri;
Caverne de alveole și circumvoluții, am vieții leac.
Talaz mi-e diafragma, pompez sange peste țarmuri,
Pașesc, tentacule, le-ntind la cer, sa cer, s-ajung sfarșit
-Am Hubble lupe-n terminale dintr-un hard nemarginit-
Sunt Universul din mojarul infinit, un mix de carnuri.
Sunt nano diferența d-existentul de-o secunda
-Știut mi-adun sudori, din tomuri pluviale, in oceane-
Sunt gandul exploziv ce se pravale piroclastic din vulcane;
Infimul eu, incerc sa scap de la dezastru, bula albastra, o muribunda.
In fond sunt eu, ce imi doresc sa fiu, un "individ"
O particularitate de inegalat, o amintire nesfarșita,
Nu doar o componenta de duzina, din mulțimea cert finita
Ma straduiesc sa fiu particula, fara de care, viitorul va fi vid
30.11.2010
|