de Daniel Aurelian Radulescu
M-am pierdut tot, in simțurile tale,
Nu mai exist, ca mine, definit,
Respir prin buze, semanand petale
Și ma ascund sub sanul arondit.
Sorbit, sunt inspirația ce-o ai,
Ramas in pieptu' stramt, ca o artera,
Ce-o alergi in fiecare zi, in alai
Cu-a tale vini, ce respir o atmosfera.
Te aștept profund, sa m-avalezi de gust,
S-ating cuvinte ce saruți vorbind
Și sa ma-mbat de sange, dulce must,
Cat mai tarziu va fi te tot calatorind.
Am amuțit, de sunete rasun,
Ciupit de coarde, te vibrand melodic.
Nu mai am glas, "in sine die" ajun,
In plans ma ingan, in cantu-ți melancolic.
Sunt gol, fara camașa, nici tricou,
Sa te simt intim, ca pe-un pipait,
Tușant, cum ochiul mangaind tablou
M-adorm, bentița in paru-ți despletit.
06.04.2013
|