de Daniel Aurelian Radulescu
E vara precoce pe campul ce-i verde, mijind
Sa-l calce drumeți, miei sa-l pasca și pasari s-adie
Sa-nvaluie iaz, heleșteu cu broaște și peștii plutind
Sa umple pe lume-n mohor, sa zboare pufind papadie.
Se așterne-n țarana movile de cartițe-n creme de gloduri
Și arar cate-un palc din arbuștii țepoși ii stau negi,
Pe aloc Doua dare maron, poate roți liniștite-n acorduri,
Merg pași ce adorm caruțaș, sprijinit intr-un bici pe dasegi.
Ce sublim e, urat inegal in culori, dambuit, este campul
Ce rabda pe el milioane de ani și de semeni cu mine
E parca Hristos; c-are apa Iordan, heleșteu ii e adancul,
Dand pește pe-o rama in ac Bun venit ii e oricine!
Piept se umple de praful de timp. Mor de pur, mor de bine!
07.05.2012
|