|
Relicto corpus
|
|
de goeteri
Am parca evitat tragismul sa nu-mi inspire an ce-ncepe,
Sa nu ma napustesc cu suflet ranit, sa-i caut oblojiri
Cu leacuri noi de vorbe goale l-atatea plinuri de-amintiri
Copilarești, vizionante despre trecuturi Printre otrepe!
Dar parca ura, ne voita, se urca-n mintea-mi prinsa-n mreje
Printre minciuni care se poarta din poarta-n poarta adevar,
Spus fara noima -martor mort- "ca nu-și iubește fir de par"?!?
Și-adulat propriu, brusc, se schimba Din drept in cancer, in varteje!
Simbolul vieții scris pe panze celuloidice, crez, tot
Se risipește-n dos de palma -ce-ar fi fost mangaieri perfide-
Și ascunsul had iese din mazga, tentaculeaza din firide
S-omoare cast, pentru avut! S-ascunda idol lumii Mort!
Ca-ntr-un conclav de adulatrii ce nu i-au fost nicicand aproape,
Apar din neguri -gand rapace- duhovnici fara spovedire
Ce-ar adora vaduvei "scumpe" sa fie ei noua proptire
Ținand ison ca tot sa arda; emulul iute sa-l "Ingroape"!?!
O țar-ar fi vrut sa-l mai vada așa, cum datini ce-a descris,
S-aiba sobor cum capetenii ce le-a inalțat spre a fi știute.
Dar "prost" popor, bun la votat, e-acum barfit de snobi, de tute;
Ca "n-are școala" perfidiei Și-și vrea idolu-n paradis!
Și sunt la fel, un' din popor; iubesc tot ce-am trait odata
Și vreau sa-l am al meu intreg, pentru c-am dat in timp ce-aveam
Sa-i gust din ce-a cladit și lumea o cred și-acum, cum o credeam
Și-am vrut pe drept sa-l vad, sa-i vars o lacrima Ca pe-o rasplata!
Ma-nchin sa-ți ai moștenitor așa cum datina ți-ai vrut,
S-apara-n zi din modestie -far-a-ți fi fost in veci povara-
Și nici pata sa fie mamei, doar dragoste așa de-o vara
Parca divinu-ar vrea dreptate Și-ai fi etern, neintrerupt!
Cred sfinte Sergiu in canoane, c-așa suntem, popor damnat;
Cum legi, ce chiar de nu iubesc, ma-ndoi la ele, cred valori!
Cum tot un "escu" sunt la randu-mi, iubesc nașteri, plecari cu flori
Și nu cred iota ca te-ai vrut, lugubru-n alb De-un maritat?!?
Ca vorbe aruncate-n viața, așa de-azisul; "e lunga, e plat!",
Cat fulgii sunt de-omat de-o iarna și se topesc la fel, o apa
Ce curge, spala suflet, minte, durerii ca sa-i sape groapa
Iar de ma-nșel și-așa ai vrut; ai lasat scris!? Sa fiu iertat!!!
Omagiere, postum lui Sergiu Nicolaescu.
PS
Esența-i ca se moare viu și țara astazi e-un cavou
Plin de erori, de lene, scarba, de-o tagma sumbra de breslași
Ce fac spitalul loc de cazne, serviciul este "Mai, ma lași!"
Și mor, Pruteanu, Sergiu și alții; din pacienți, ajunși erou!?
05.01.2013
|
Pune poezia Relicto corpus pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|