de Daniel Aurelian Radulescu
Mi-am platit pentru toți, ce-am avut cunoscut, colegii
De școala, de joaca, de lucru, de vechile solfegii
Dansate de pe sunetul ebonitei rotunde, la chefuri sau baluri,
Sa pot sa fiu apa, ce ma scalda de cand sunt, s-o strang iar in brațele-maluri.
Sunt roșu-n obraji iara și ochii-mi lucesc cat ma bucur
Ca inot iar apa-timp, ce-i probabil din lacrimi, sudoare fes cu ciucur,
Inmuiat in șampania de an nou, sau beții de uitare de tot
Cand puțin e-a uita, sau mai mult, mai tarziu adunat cat sa pot.
Stau pe mal, vanzoleala s-a dus, n-ajung banii sa cumpar atata trecut,
Nici sa țin nemișcat ochiul minții și suflet, ce-i plin de atata avut
Și intind mana, cat inca mai pot s-o intind, sa simt apa curgand
Bucurandu-ma iar, puțin palid, cu ochii mai goi de la golul din gand
10.11.2013
|