de goeteri
Se-ngroapa soarele incet pe deal,
Este-o caisa coapta, cu-aura de foc
E-un intermezzo, static, pe același loc;
Il poți privi, e-un gel topit, de-un aur ireal.
Se duce discul, de minune, in strafund,
In spate cerul, este-n flacari, boreal.
Albastrul zilei, ia un aer mov, astral
O vrabie, iubitu-și cheama, implorand.
Trilul din zi, e-un ciripit, arar, frugal,
Totul devine, umbre, doar contur,
O boare mladioasa, de racoare, iși face tur
Lumea se moare-n negru, trece-n ideal.
Sunt ultimele șoapte-n susurul de cina,
Dorințe impletite se dezleaga-n dor,
Inima-i in relax de griji, e in amor
Oh, frumusețea visului incepe
Seara e de vina.
12.07.2010
|