de goeteri
Vreau sa vorbesc de țara mea;
O mana de pamant sfințit
Ce mi-am lasat, fugar cinstit,
Ca n-am vrut, sa-mi bat joc de ea.
E țara unde cinstea moare;
Caci nu mai sunt parinți s-o aiba
-Plecați de timp, sleiți de treaba -
Ei ce-o credeau nemuritoare.
E țara unde cartea moare
Pe rafturi de biblioteci
Intre coperți, de piele, reci
Citite de bibliotecare.
E țara unde breasla moare
Cu diplome fara de școala
Și dascali ce predau morala,
Titluri pe bani la orișicare.
E țara unde cultul moare
Cu preoți ce cultiva luatul
Uitand pe veci binevolatul;
Avizi de plați de-nmormantare.
E țara unde "prostul" moare;
Cel ce-i nevinovat, victima,
E pedepsit lipsit de vina,
Iar crima-i o buna purtare.
E țara unde viața moare
In spitale transformate-n morga
Cu medici specialiști-n vorba
Și șpaga lor amețitoare.
E țara unde roman moare,
Ca n-are bani, nici sa mai nasca
Țiganii, se-nmulțesc in gașca
Și fura ca sa-și faca stare.
E țara unde unde visu-mi moare
Și m-am nascut pe timp de vis;
Educat, fara compromis
Și moartea ei profund ma doare.
E țara unde totul moare,
Cu pușcarii drept experiența
De n-ai partid, n-ai existența
Hoți, delatorii au onoare.
Viața mi-aș da, s-aiba progres
Țarana -ce la alții-i praf-
De Stea de-un cinematograf
Unde-mi joc rol de S.O.S.!
18.11.2010
|