de Daniel Aurelian Radulescu
Apocaliptic, cat talent e-n foaia de-un ecran, o sticla
Cernand pe dedesubt lichid, cristale scurse in alfabet
De tastatori ce-și bat cu deget tample, plesnind de-atat poet,
Ascuns, c-așa se poarta mutra; mister, fumandu-se-ntr-o pipa
Se lasa scurgeri pe canal, de fraze rupte inegal,
Sa dea impresie de nou, surplus de acetil-cholina,
Lipind sinapse-n multitudini de franjuri, spume-n dopamina,
S-atenueze iz de gol, c-un plin de minți schizofrenal
Și apelația dispare, titulatura-i numai stele,
Tot cate trei, caci cinci, ori șapte, imbata rau, provoaca voma,
Ce-ar arunca critica-n rau, in loc de lins cu mintea-n coma,
Se-nlanțuind masculi fatali, himeric erotindu-și iele
Talente, chiar fara de titluri, așa, folclorice manele
28.10.2012
|