de goeteri
Inverșunare-n circumstanțe motivata,
Ce se prelinge-n spre strafunduri de abis,
Purtata-n hau ascuns, o Iuda, de nezis
In machiavelica justificare; lumea-i vinovata.
Nemotivat, se tot proclama "sentiment",
Lipsita-n fond de orice simț, de suflet;
Din om, e-un individ, dușman, intr-un rasuflet!
Iubirii-ntre prieteni, pacii, e-un impediment.
Credința milenara o repudiaza
In timp ce-ai noștrii zilei o practica ades
-Gratuit, sau cand banu-i interes-
Ne face viața chin, umanu-l explodeaza.
Nu-și are merit feminin de-apelativ,
E doar un subterfugiu de nereușita
E-o gelozie hada la dorința-ți izbandita;
Draconic exemplar, de anti-creativ.
Pentru nu știu, nu fac, sunt prost, e-o cuvertura
Și-ades, final pericol, e-o funesta aritmie.
N-are respect de adevar, de științe, este-o alchimie
E josnicul, e inumanul, e mizeria, e URA.
09.07.2010
|