de Daniel Aurelian Radulescu
E grava boala; somnu-mi face versuri
Și dialog, fara vreo rima, parca-i slut.
Iar lumea-i plina de poeți, poete, eresuri
Doar; idei ușor de autorizat, fara statut!
Ce bine-ar fi sa poți vorbi normal; nu sacadat,
Nu ca-n latina Ar fi prea mult, pentru ce-avem cultura
Azi, cand roman este prin reviste doar, desenul animat
Și cartea-i "Solitaire", un pocker filmele, aventura!
Oh, cata școala avem; cladiri private, cu mulți dascali
Din raspopiți inculți, mai proști decat elevii,
Studenții -ce-ntalniri iși dau in aule, prin alte sali-
Facandu-și versuri, varsaturi Cum painea-i graul plevii!
Olimpicii, nu-s din Olimp, sunt figuranți "on line",
Ce-și citesc temele din poale, la camerele ascunse
Și dialogu-i numai; super, "cool", mișto e, sau e fain
Baieții-s in afaceri-troc, fete-n simțiri de mult, de mult strapunse!
Sunt situri pline-n ganditori, cu gandul foarte dus;
Traim tot o versificare care-ngroașe bula, in embolie,
Ce-oprește circuit in anevrism, ce-ar exploda, de atat produs;
"Tu ma iubești, eu te iubesc, noi ne iubim, voi" O versofilie!!!
01.06.2012
|