A fost vremuri cand, muntele,
Vorbea cu marea
Iar marea, plangea pe umeri lui
A existat un timp in care
Pamantul saruta stelele
Iar cerul framanta in mainile, sale
Frunzele uscate ale padurilor seculare
Au fost clipe in care, formele cerbilor
Alergau, strapunse de picaturile,
Ploilor de toamna
Si au fost semintele
Care au nascut vazduhul
In care pasarile
Si au ingropat aripile
georgescu gheorghe |