L-am vazut privind afara
L-am acoperit l-am inchis l-am sufocat
Dar el privea tot intr-o parte
Iesind prin fereastra
Vedea pe mine punandu-ma sa vad
Ochii mei erau fisura catre gradina
Catre lumina zapezii
Palmele pe ochi mi le-am pus
Degetele in ochi mi le-am varat
Dar degeaba
El continua atent sa se uite
in aceeasi directie
Gandind privelistea alba
Calul lopatand in ninsoare
inconjurat de lumina
L-am vazut privind ostenindu-ma Sufocandu-ma cu puterea lui de a vedea Ceea ce eu nu mai puteam suporta Prin mine pe mine punandu-ma sa vad Gandind la fara de capat privelistea Zapezii
Calul lopatand si el
Cu numai numele vederii lui vazand
in prelungirea turturilor care
Din nepasare se facura dand de pamant
Si ca niste cuie intrand in pamant
Cu cel ce le plangea cu tot
Cu cal cu tot cu mine care vedeam
Gandindu-ma fara scapare
Ca el priveste afara si vede un cal
Lopatand
Pune poezia Fisura pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.