ORASUL
Poti sa-i spui chiar si asa,
orasul cu o mie de nume -
fie cetatea rosie cu ochi iscoditori
pe acoperisuri - poti studia teoria culorilor
intr-o scurta plimbare - orasul cu agore
sau (nu se stie cata vreme) al turnurilor,
al treptelor, pasajelor si aleilor - nici eu
n-am vazut Neapole -
arcade, creneluri si prea multe straturi
de tencuiala - pereti de clepsidra cu urmele clare
ale atomilor in cadere,
al trecatorilor tarani calcand apasat
sub desaga - nu carti ci merinde -
poate mai doarme cineva sub columna
Intelectualul sfios cu sacose din polimeri
carti - de la anticariat - pungi de malai,
covrigi sarati, strecurandu-se
printre caini de pripas care nu vor
sa ne paraseasca
Pentru mine o biata caseta video,
un album, un carnetel cu adrese,
un loc unde poti intalni in vis
numere de telefon, inutile -
omul cu palton greu care citeste din mers
intre doua librarii
destul de apropiate
Orasul tacerilor la o masa - de obicei aceeasi,
cu manuscrise si vodca
dupa cenacluri - ochi tineri stralucitori
si apoi - poti sa minti pe un pod.
Orasul pe care-l port intr-un cufar
si nu-mi trimite carte.
|