|
|
Dupa "Ballade du temps ou l'on se meurt" de Daniel Dandart
|
|
Era o vreme de murit
ceva ce nu s-a pomenit
Dar unii se-ndaratniceau
sa dainuiasca in prostie
sau poate doar se prefaceau
ca-s inca vii - sau cine stie
Un timp sarit din calendar
cu muguri sterpi si rame droaie
isi legana peste noroaie
alaiul valetudinar
in zvon de dric si adieri
de flori de rasalaltaieri
Tipau profetic pe sub nori mai multi cloncani decat cocori Prin aerul de jos ca prin pereti de sticla translucida ghiceai tarandu-se cretin - miriapodica omida -balabanind orbecaind invalmasindu-se-n surdina ducandu-se ca sa revina mereu - manati de-un jalnic jind spre gheata goalelor oglinzi prelungi cortegii de murinzi voiosi pesemne ca mai sunt
macar in parte pe pamant desi in loc de strazi strabat darapanate coridoare si-n chip de case la-nnoptat i-asteapta hrube reci si chioare
Cei ce intrau nu se-ntrebau de vor mai apuca sa iasa in dimineata fumegoasa cadeau bustean Si se tarau si-n somn pe uliti de cosmar spre-un galantar imaginar
Parea prostesc sa te mai miri sa-ti faci iluzii - amintiri sa depeni
nimenea crezand c-a fost altminteri altadata si-o sa mai fie oarecand o primavara-adevarata Copiii se nasteau batrani iubitii se urau in pripa heruvi ciuntiti de o aripa sedeau la coada saptamani pentru-un pachet de fulgi de ciori
Era o vreme - sa tot mori
|
|
Pune poezia Balada vremii de murit pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|