|
|
|
Astazi privesc lumea cu ochiul de duminica
ploua
tin in maini o fotografie fotografia infatiseaza o femeie spaland camasa barbatului (poate ca de-aici
trebuie inceput) trece o ninsoare ca un tren de soldati si de-abia o zarim
cineva e singur cineva refuza beznele viata nu poate fi mintita cu una cu doua pana la urma praful se-alege din masti sterpe stai in mijlocul cameei si deodata un gand un fel de masina de proliferare a fricii: IN FATA MORTII SUNTEM SINGURI CA UN PUMN DE OMAT ai, ai, carne incetosata intr-o seara de aprilie
prin tacerea alba ca un cearsaf
deasupra unui mort
rasul tau e un cantec de adormit universul
|
|
Pune poezia Nasterea vinovata pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|