Musafir de-o clipa
Cu fiecare clipa sfașiata m-apropii
de zambetul bunicului inhamand asfințitul.
Cioplește timpul ca un sculptor frenetic
in argila mea risipita-n vant
peste urmele pașilor prin anotimpuri.
Invaț ca lumea e un vis bizar
din care pot sa absorb Universul
cum și Universul m-absoarbe pe mine.
Ma tulbura atata fecundare
și contopire de sine,
copacul se frange in alți copaci,
valurile Dunarii in alte valuri
și nimeni nu poate schimba nimic
din toate plasmuirile dumnezeirii.
Doar timpul urzește la scurgerea firii
feliindu-mi viața in anotimpuri.
Vine și clipa cand de linia orizontului
voi trage ca de o perdea sa intre lumina,
musafir de-o clipa in viața mea.
|