Cu o mana si cu cealalta;
aplecat ca pentru o rugaciune slava,
peste o foaie cu mijlocul alb si marginile galbene,
desenez cu mana inimii;
desenez un copac cu radacinile si coroana egale,
trag mai jos de jumatate o linie stramba a pamantului,
desenez pe prima creanga, prea jos de pamant prea departe de varf
un cuib facut din oua cu o pasare de lut intr-insul.
Sunt mai profund, un realist al vietii mele mediocre,
am mai pus douazeci peste cei sapte de acasa
si tot acasa ma stiu, strain pt. altii si fara de dor la parinti
pun o palma in stanga copacului si o las alba si galbena
iar in celalalt spatiu din dreapta copacului scriu!
scriu cu mana din opusul celeilalte,
un poem, cel mai frumos din toate
pe acea foaie desenata nesimtitScriu ratarea mea de geniu! |