Eu te-am purtat cu seriozitate In trupul inestetic si vulgar: O ingaimare de eternitate De clar de luna mort, si var.
Te-am deghizat cum am putut mai bine Pastrandu-te intact ca pe-o mumie, Si ai crescut neturburat in mine Asa cum scrie in Biologie.
Sub carnea inutila si greoaie Eu te-am simtind pasind aristocratic, Cu capul tau rotund de cucuvaie Si nostalgii stravechi de asiatic.
De cate ori in viata am crezut. De cate ori am plans si am iubit, Eu ti-am simtit in mine rasul mut De craniu filosof si mucalit.
Dar trupul obosit si mai departe Te va purta in el si te va duce Fatal si credincios pana la moarte Asa cum ar purta pe-ascuns o cruce.
In tine simt superba melodie De flaut sterp si inalbit in stepe,
De fluier suierand a vesnicie,
Pe care n-am s-o mai aud cand va incepe
In mine dormi cum ar dormi un mort O clipa desteptat de visuri rele; Si te-am purtat, si inca-o sa te port. Alb martisor al vesniciei mele.
|