Doamna lui negru si bardul

Vezi toate poeziile poetului



E splendida masa si vinuri straine
Se varsa spumind
Prin cupe de aur ; iar domnul rizind
Voieste sa-nchine.
Aici cavalerii vestiti in bataie
Prin luptele lor,
Cu tinere dame, brunete, balaie,
Vorbeau de amor.
Iar doamna frumoasa si juna sotie,
Cu ochii in jos,
Lasa sa se vaza a sa bucurie
Rizind gratios.
- "Sa
Vie strainul ce cinta afara,
Sa cinte aci !*
Asa vorbi domnul si toti asteptara.
Strainul sosi.
- "Cu voi bucuria si dulcea placere,
Oaspeti straluciti,
Iar viata-va cure ca riul de miere,
Sa fiti fericiti !"
- "Dar ce ai tu, doamna?
Ce iute schimbi
Ce-ai tu de suspini ?
Ca spicul cel galben tu fruntea inclini,

O, dulce suflare !
De ce taceti, oaspeti ?
O, doamne frumoase,
De ce stati tacind ?
Ia harpa, straine, cu buele-auroase,
Ia harpa curind !
Si pentru aceasta sa dati lui indata
Tot ce am mai scump eu,
Sa-i dati lui chiar cupa-mi in aur lucrata
Si chiar calul meu !"

- "La altii da cupa, la altii da calul !
O doamne, eu cint
Cum fisie plopul, cum vijie valul,
Cum vuvuie-un vint !" Strainul incepe o trista cintare.

Oaspetii, uimiti,
Se-ncint d-armonie, desearta pahare,
Se cred fericiti.
- "Mie credinta tu mi-ai jurat
Pin' la morminte unde tot moare.
Oh ! frumusetii putem noi oare
A nu ii crede cuvintul dat ?
Pentru marire mi-ai facut rau,
Jerfind iubire si rasfatare
Viata ta trece in intristare,
Cerul razbuna pe bardul sau.
Vai ! pentru tine eu patimesc !
Viata-mi se scurse fara junete,
Plina de lacrimi si de tristete.
Cu toate astea eu te iubesc !
Amorul arde in sinul meu
Batut de doruri apasatoare
Ca roua dulce p-o trista floare
Ce se inclina sub doru-i greu.
Adesea chipu-ti desfatator
Ca o lumina printre morminte,
Vine, suride, mi-aduce-aminte
D-acele timpuri de sint amor !
Astfel arunca ochii pe flori
Pasarea blinda pina ce moare.
Murind, ea inca ar vrea sa zboare
Pe o ghirlanda de sarbatori.
O rugaciune voi sa-ti fac eu
Si a mea frunte sa se incline !
Revarsa doua lacrime line
Caci azi ma lasa sufletul meu !"
Strainul precurma cintarea-i indata.
El nu mai putea
Sa cinte de lacrimi.
Iar dcamna zimbea
Prin plins asta data.

A doua zi insa pescarii gasira
in
Arges pescind,
Un june cadaver si-apoi o lira
Aflara catind.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Doamna lui negru si bardul pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani