Marirea lui mihai

II
Domnul trece noaptea singur in veghere.
Inima-i rapita fuge spre durere,
Pana somnul dulce cu-aripa-i d-eben
Vine de-i imbata sufletul sau demn.
Printre vise vede o fantasma dulce.
Fata-i ca lumina florilor straluce,
Ca torent sub soare raura-ai sai peri;
Ochii-i plini de lacrimi seaman rupti din ceri.
Valu-i alb ca crinul gratios se-ndoaie,
Brau-i straluceste c-arcul cel de ploaie.
Ea vorbeste — 'Cerul binevoitor
Preurseste tarii splendid viitor;
insa tu pieri-vei fara bucurie,
Cei straini preda-vor tarile c-urgie,
Ce prin ani de chinuri sa va curatiti:
Suferinta-nalta popolii robiti:
Fierul vechi prin flacari astfel tinereste.'
Zice si dispare Domnul se trezeste.
PETRU SI ASAN
imparatul Anghel sade in palat,
De mai-marii tarii mandru-nconjurat.
Printre capii ostii intra doi straini,
Doi romani din Mezii, mandri ca doi crini!
—'imparate-doamne! Ia-ne in ostire,
Dar ne lasa-a noastra veche mostenire!'
— 'Nu voi pune-n oaste doi romani barbari. De va place lupta, mergeti la bulgari!'
— 'imparate doamne! Nu se cade tie Astfel de mustrare cu-astfel de manie!'

Anghel trage-o palma fratelui primar. El inclina capul, insa geme-amar.
P-o magura neagra cei doi frati s-aduna; Jura sa nu moara fara de razbuna
Dupa-a lor chemare, mezii si bulgarii Se cobor din munte sub cei frati primari. Sate si tinuturi celor doi se-nchina. Tremura, paleste fala bizantina. Anghel pasa insa spre rasculatori. Cei doi frati vorbira catre luptatori: — 'Pana cand romanul capul o sa plece Umilit sub jugul tiraniei grece? Cela ce da viata, printr-un magic vis ingerul sau dulce noua a trimis Si ne-a zis: purcedeti cu indemanare Si va bateti mandru pentru neatarnare! Domnul tuturora astfel a voit. Nu sunteti poporul Domnului iubit? Grecii, prin mandrie si prin necredinta, A pierdut amorul de la providinta. Domnul ne trimite in acest razboi Credeti intru dansul si va fi cu voi.'
Astfel ei vorbira catre luptatori.
Si ataca p-Anghel prin adanci stramtori.
Cum din munti se varsa, urla cu urgie,
Undele de ploaie dupa vijelie,
Se cobor romanii spre vrajmasi in vai
Anghel pierde lupta si soldatii sai
Si abia c-o suta de viteji, prin apa
Rosie de sange, imparatul scapa.

LEGENDE NOI cu note din cronicele romanilor