Armia maghiara tara a-nvelit; Soarele vazand-o, a ingalbenit.
Dar batranul Mircea nu se inspaimanta: Cu o mica ceata de voinici
s-avanta.
Nu ca el voieste tara a scapa, Ci va sa-mplineasca datoria sa.
Unde este timpul cel de barbatie Cand murea romanul pentr-o datorie!
Pe un cal ce musca spuma in zabale, Printre zi si noapte el isi face
cale.
— 'Fratii mei! vorbeste falnicul batran, Dumnezeu voit-a ca sa
mor roman.
Cel ce a sa viata tarii sale-nchina Piere ca lumina intr-a sa lumina.
Ce e-n viata tarii viata unui om? Ce e-n primavara floarea unui pom ? Ceea ce
prin stele este-o stelioara Si-n nemarginire un minut ce zboara. Soimul cand
se vede prins de vanatori, Spun ca isi sfarama cuib si puisori.
Astfel decat lantul bratul sa le-ncinga, Ce-i roman, ce-i nobil astazi
sa se stinga.'
Unde este timpul cel de barbatie Cand murea romanul pentr-o datorie
? !
|