Fiii de Moldova intr-o zi s-adun
S-ale tarii rele astfel le expun:
— 'Ungurii cu lesii se disputa iara
Cine-a pune domnii in aceasta tara.
Fiii tarii noastre inca n-au murit
Sa lor tara, drepturi d-astazi s-au robit.
Leahul cere tara ca o mostenire;
Ungurul trimite pe Razvan c-ostire;
Numai noi, moldavii, inca n-am vorbit!
Dar cand moldoveanu va fi injosit
Cat sa nu rosasca de a sa rusine,
ica-o sa-mi aleaga pe tirani mai bine!
insusi noi acuma domnul sa numim
Si cu arma-n mana ca bravi sa murim!
Astfel striga tara suspinand sub sila
Si alege-ndata domnu-i pre Movila.
Apoi catre unguri domnul a solit:
'Drepturile tarii ce le-ati nimicit
Sunt a ei avere, viata, onoare, nume
Si cu-al nostru sange le-am pastrat in lume.
Va duceti din tara sau va aruncati
Masca crestineasca ce pe frunti purtati,
Caci crestini in vorbe, faptele vi-s rele
Hearele pagane nu-s atat de grele!
Ne siliti cu turcii armele s-unim
Si poloni, si unguri sa va nimicim!'
Cu ostiri de tara domnul a plecat S-a-ntalnit pe unguri la Areni la sat.
Domnul ingenuche, face rugaciune, Apoi da semnalul muzicii sa sune. Lupta
este aspra; fieru-n carni se frange, Campul se ineaca intr-un
lac de sange. Ungurii se pleaca, seamana invinsi. Moldovenii-i urma
de turbare-aprinsi. Ungurii iau fuga, moldavii-i gonesc, ii omoara, ii
prinde sau ii risipesc.
|