Langa Olt la monastire Vine un ostas din plai Si intreaba cu grabire:
'Unde-i muma lui Mihai?' Teodora se inchina; Roaga pentru fiul
sau. '-Maica schimnica, suspina, Nu mai este fiul tau! Ce nu au putut rapune
Patruzeci de lupte mari, Au rapus, vai! iti voi spune, Doua sabii de talhari!'
— 'Sub a mortii grea lovire, El, cazand, s-a aparat?'
— 'Prins in lance, cu marire, Scump el viata lui a dat.'
— 'Adevar tu spui El este
Fiul meu cel prea iubit Dar poti tu a-mi face veste Pe romani de i-au
unit ? '
— 'N-a putut el sa-i uneasca, Singuri nefiind uniti.
Toti voiesc ca sa domneasca Si-asteptand, toti sunt robiti!'
— 'Stirea ta e trista foarte, Nu ca fiu-meu a murit,
Dar ca chiar prin a lui moarte Pe romani n-au dezrobit.' Astfel zice
doamna mare Si-n chilie s-a inchis, Pana ce de intristare Ochii-n
lacrimi i s-a-nchis.
|