Poporul Romanii jurase a se bate, Sa moara pentru tara si pentru libertate. Dar turcii de la Giurgiu inaintau spre noi. Ei au calcat tarina strabunilor heroi ! Balcescu ia de stire si-n lumea adunata, De o sublima fala asa pe toti imbata :
- "Copii ai Romanii, ai vechilor barbati Ce stralucesc in ceruri pe glorii leganati ; Vrajmasul ne insulta morminte si altare.
Sa mergem, sa combatem Razboi si razbunare." El zice. Nici un eho puternic n-a raspuns.
- "Amar ! amar ! mai zise atunci de dor patruns. Uitata e amorea de suvenire sinte ?
Aceste june inimi schimbatu-le-a-n morminte
Cei ce-ngenuche tara, inalte creator ?
De este-aceasta moarte, o, Doamne, fa sa mor !"
Atunci astupa fata in mina si suspina,
Si nobilul sau suflet aceste vorbe-exprima :
- "Vai ! Dumnezeul tarii acuma ne-a lasat
Si chiar parintii nostri din cer ne-au blestemat !"
|