Precum se varsa norul in unde gematoare
Cind este foarte greu, Asemenea in cinturi amari si plingatoare, Si inima zdrobita revarsa dorul sau. De ce pe-aceasta lume luceste inca soare ? De ce pamintul are atitea dalbe flori, Cind sub a ei durere, vai ! inima mea moare,
Si varsa lungi plinsori ?
Din toate aste zile d-amor si de placere
Ce peste lume zbor, Nici una pentru mine s-aline-a mea durere ? Ce ? Sub amaraciune eu trebuie sa mor ? O, zile de placere, d-amor, de fericire, Ce ma-mbatati d-un fermec ceresc, necunoscut, Ce atrageati din sinu-i dulci valuri de iubire,
Ce oare v-ati facut ? Imi pare ca-i acolo, ca dulcea dimineata
Frumoasa surizind, Ca vaz suava-i coama ca o cereasca ceata Schimbind ceresti saruturi cu umaru-i albind. C-auz citeodata in vintul ce se duce, A sa frumoasa voce ce dulci dorinti congior Si vorbe amoroase ce dau un farmec dulce
Placerilor d-amor. O, sinte mesagere, voi, viziuni ce-amorul
Revarsa dragalas, Nu mai veniti la mine ! De cum luati voi zborul Si ma lasati, mai negru imi pare ast locas !
|