Poetul zilei

Grete Tartler
	(1948 - ?) 15 Poezii

Poezia de azi

Caprioara din vis
de Vasile Voiculescu
- De aceea eu cred in vise, urma cu tarie batrinul sculptor. Nu in toate, bineinteles. Si mai putin in visele a caror cheie o poarta toata lumea in buzunar. Pasarea insemna veste, pisica egal tradare, ciine - dusman si asa mai incolo. Astea sint copilarii. Simbolistica viselor e mult mai complexa si mai tainica decit simpla explicatie din popor. Interpretarea lor trebuie facuta stiintific. Sint unele prevestitoare. Altele ne intorc inapoi, la vietile din stravechime. Dar nu oricine le face. Trebuie sa fii anume harazit ca sa te viziteze un vis profetic. Caci si visele sint pe masura oamenilor. Sint, cum spuneam, unele care ne vin in imprejurari de mare cumpana, sub amenintarea mortii. Tisnind din straturile adinci ale fiintei noastre, ele ne destainuiesc stari de mult traite, trecute in fondul nostru, care zbucnesc in vis cum intr-un cutremur napadesc prin crapaturile scoartei vinele apelor fierbinti din miezul pamintului. Ele simbolizeaza nu numai o trecuta traire personala, ci aduc din strafunduri o experienta obsteasca, o amenintare de intimplare colectiva a omenirii din care eram atunci, cum sintem si acum, o particica, unde insa rasuna totul.

Citeste Proza completa

Ziorina

Vezi toate poeziile poetului Dimitrie Bolintineanu

Armia de tara de trei zile bate, Arde si farama strainii-n cetate.
Prin pulberea deasa vine-un cal usor. Astfel trece-un vultur invelit in nor. Catre domn se-ndreapta Cavalerul sare. E Ziorina, fiica-i, dulce la catare.
Ea ridica coifu-i; paru-i gratios, Ca lung fluviu d-aur se revarsa-n jos, Pe sub gene-i scantei doua lacrimele Cum sub nori lumina doua dalbe stele, Si rauritoare, p-al ei chip senin, Cad din roza-n roza si din crin in crin. Bunul domn o mustra pentru ce sa vie Sa-si expuie viata Sa se-nturne-o-nvie. Rara-i frumusete reunea, rapiti, imprejuru-i bravii cei mai straluciti. Ea pricepe lesne cat era dorita. Despre-a lor simtire gratios profita. Smulge de la sanu-i o plapanda floare Umeda d-a sale line lacrimioare Si cu niste termeni dulci si rapitori

Ea vorbeste-ntr-astfel catre-adoratori:
— 'Cine va purcede dup-aceasta floare, Uda de suspine si de lacrimioare,
ii voi da, pe viata si pe Dumnezeu, Mana si junetea sufletului meu!' Zice, — arunca floarea dincolo-n cetate Dincolo de santuri unde tunul bate. Zece bravi s-arunca dupa floarea sa Si-nca-o mie d-altii primilor urma.
Astfel ei intrara prin cetatea tare, Astfel se-ncepuse falnica-i luare.
Dupa multe zile, domnul generos Sade cu Ziorina sub un cort luxos. El intreaba bravii care din ei doare Au cules pe santuri o frumoasa floare, Ca sa vie-ndata, fiica lui sa-i dea. Nimeni nu raspunde; nimeni nu venea. Un batran acolo la vederi apare. Merge spre domnita, zice cu-ntristare:
— 'Iata-aceasta floare — ce viteaz frumos Dete pentru tine si-a murit voios!' Dup-aceste vorbe, fata, ganditoare, Cu-ale sale lacrimi scalda-aceasta floare.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):

Comentariile tale: (NO HTML)

Pune poezia Ziorina pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.

Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate

Mari poeti romani

Alexandru Macedonski

Alexandru Vlahuta

Ana Blandiana

George Bacovia

George Cosbuc

George Toparceanu

Grigore Vieru

Ion Barbu

Ion Minulescu

Ion Pillat

Lucian Blaga

Marin Sorescu

Mihai Eminescu

Nichita Stanescu

Nicolae Labis

Octavian Goga

Stefan Octavian Iosif

Tudor Arghezi

Vasile Alecsandri

Vasile Voiculescu