Dinu Flămānd
Nastere: 24 iunie 194 7 in Susenii Bargaului, Bistrita
Deces:
S-a nascut la 24 iunie 194 7 in Susenii Bargaului, judetul Bistrita Nasaud.
Absolva liceul la Brasov si Cluj (1965), iar in toamna aceluiasi an se inscrie la Facultatea de Filologie a Universitatii clujene, sectia limba si literatura romana. Debuteaza cu poezie in 1966 in revista " Tribuna.
Se numara printre intemeietorii remarcabilei reviste studentesti de cultura "Echinox (1968). Dupa absolvirea facultatii (1970) se stabileste la Bucuresti si este functionar la Centrala cartii, apoila Editura Enciclopedica (197l-1973), la revistele "Flacara, "Amfiteatru, "Secolul 20. Este un traducator pasionat (Fernando Pessoa, Cseslaw Milosz, Samuel Beckett, Mario de Sa Carneiro, Borges, Carlos Drummond de Andrade, Miguel Torga si altii), si publica la editura Dacia (1984), impreuna cu poetul chilian Omar Lara, antologia 20 de poeti latino-americani contemporani. Sub titlul Estado de sitio, o antologie poetica i-a aparut in 1984 in Spania, la editura IAR. Duce o intensa activitate in domeniul criticii literare, si poate este mai bine cunoscut in aceasta ipostaza decat in cea de poet. Este ziarist la Radio France Internationale, Sectia romana. El debuteaza cu Apeiron (1971) si apoi continua cu Poezii (1974) si Altoiuri (1976).
Criticul literar Marian Papahagi remarca "valabilitatea consecventei cu care poetul intelege sa se exprime in termenii unei tematici ce-i apartine si care sta sub semnul "autenticitatii sentimentului ce-i prezideaza. Criticul literar amintit surprinde varietatea si continuitatea poeziei lui Dinu Flamand prin "trecerea () de la un univers conotativ relativ traditional, spre o poezie unind rafinamentul, () cu un elan dionisiac, apoi "purificarea si "cautarea, ca si "o mai mare seninatate a contemplarii, in liniile unei ideale continuitati tematice; poetul, "pastrandu-se totusi in cadrele acelei aliante de vitalism si reflexivitate, de senzualism imagistic si trimitere livresca, face o neta transformare a acestor componente, prin transferarea lor intr-un univers etic problematizat.
Despre ultimul volum al d-sale, autorul marturiseste: "in acei ani de cosmar, deveniseram cu totii experti in a da tarcoale dar si in a face -concesii' puterii. Ne lipsea propozitia simpla, prin care trebuia sa spunem ca nu se mai poate. () Tot volumul Stare de asediu incerca sa ma traga de maneca din mlastina. Iata de ce as spune ca eu cautam acolo o experienta directa care insa arunca in urma-i tot felul de perdele de fum .
Simularea perfecta a actului poetic da chiar acea stare securizanta, tipica pentru poemul experimental ce se practica simultan in alte parti, dar lipseste tensiunea adevarata, nu se simt inca acele traume interne ale discursului, dincolo de savantele clivaje lingvistice. Aleatorismul constituirii discursului (Cu o tristete mediocra si adevarata / opresti un gand care te detesta, / in timp ce urla confuz si absent / copacul frazelor sub un vant) a fost perceput la timp de antenele autocenzurii poetului, ceea ce I-a determinat, probabil, sa faca o pauza atat de lunga si sa treaca la alt registru, la o alta atitudine fata de poem si la alta situare in contextul promotiei sale.
Lirica lui Dinu Flamand se individualizeaza prin "siguranta versului, stapanirea unui limbaj poetic bine caracterizat, semn al "unei voci distincte (Marian Papahagi).
Emanciparea destul de inceata a poeziei si a poeticii lui Dinu Flamand s-a petrecut, deci, numai prin deplasarea poetului in alta promotie, deplasare semnificativa pentru cautarile, nu mai putin dramatice, ale componentilor promotiei manieriste. Daca Ion Mircea este tentat, dupa cum am vazut, de aceeasi optiune, nu inseamna (in cazul sau) ca trebuie sa-si renege istmul originar. Numai poetii nematurizati pe deplin la debut oscileaza in cautarea unor oaze mai faste; cazul ultim il reprezinta Dinu Flamand.
Volume de versuri:
Apeiron, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1971;
Poezii, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1974;
Altoiuri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1976;
Stare de asediu, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983.
Poeziile Ioana, Pestele-clovn si Concesiva, consecutiva, incidentala au aparut in volumul Stare de asediu, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983.
REFERINTE
"Desi in poeziile lui Dinu Flamand sugestiile livresti sint abundente, adevaratul lor substrat este un naturism constrins la spiritualizare, cele doua principii fiind insa vazute ca forte complementare si nu puse intr-un mecanic raport de adversitate. Reprezentarile unei vitalitati sumare si robuste, al caror material il ofera cel mai adesea forme inferioare ale vietii, sint strabatute de curentul refrigerent al unei aspiratii catre un spatiu de rigiditati glaciale. Se poate vorbi chiar despre o nostalgie a septentrionului, identificat cu un Ardeal fabulos."
MIRCEA IORGULESCU
"Originalitatea poetului mi se pare mai evidenta in acele poeme unde versul se prinde de realitate si o sustine : «Trec fete pe strada / si una din ele deschide cismeaua / iar gitul ei cald se intinde / sub sabia apei». Cu rare accente polemice, atent la contemporani, sincronizindu-si destinul cu prudenta, Dinu Flamand stie, de obicei, sa utilizeze critica in constructia poemelor sale."
GEORGE ALBOIU
Citeste si:
|
|
