Sa nu injunghii cu neincrederea
cuvintele mele,
pentru ca are sa tasneasca sangele,
care o sa ne doara pe amandoi deopotriva.
Apropie-te de ele ca-n somn,
descanta-le,
dar mai ales lipeste-ti
sufletul de ele.
Atunci izvoarele lor vor curge
prin tine
Vei simti cum inverzesc gradinile
copilariei.
O adiere va imprastia toti norii anilor,
dezvelindu-ti un soare de inceputuri
Si zambetul tau ii va fermeca pe oameni
ca un cantec. |