Cand voi disparea dincolo de zare,
Ajuta, Doamne, cuvintele mele
Sa puna lumii eternele-ntrebari:
De ce ne-am mai ivit in lumina,
Cand toate cate sunt dispar,
De ce din floarea din gradina
Ramane doar un ciot hilar.
Fa, Doamne, din cuvinte sa rasara
Stafia spiritului meu,
Indemnandu-i pe oameni spre soare,
Oricat chinul vietii le-o parea de greu. |