Cu ochii rosii ca doua rani, ca doua fructe zdrobite cu ochii grei de parca un pendul i-ar locui si-acest copil care-i saruta, ma trage de mana, ma va trezi.
Stau in genunchi
si genunchii se umplu
de umbra rotunda a capului mic
care ma pune sa stau in genunchi
si ma impinge sa ma ridic.
infloreste surparea, se ciocnesc oasele triste, trupul meu se chirceste in el, ochii rosii ca doua fructe zdrobite asteapta sa fie linsi de un miel.
|