Dorin Tudoran
Nastere: 30 iunie 1945, Timisoara
Deces:
S-a nascut in Timisoara la 30 iunie 1945. Este absolvent al Facultatii de Filologie din Bucuresti, cu examen de licenta luat in 1968.
Lucreaza in Serviciul de presa pentru strainatate (197l-1973), apoi ca redactor la revistele "Flacara (1973-1974) si "Luceafarul (19 74-1980).
Se manifesta pe multiple planuri literare: scrie poezie, face recenzii, dovedeste nebanuite resurse reportericesti, realizeaza interviuri, fiind un "jurnalist frenetic in acest rastimp al culturii (Cornel Ungureanu).
Debuteaza editorial cu volumul Mic tratat de glorie, care primeste Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor pe 1973- in 1978 este laureat cu Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, iar in 1992 cu Premiul Special al acestui important for. "Specialist al adevarurilor neconvenabile (Mircea Mihaies), poetul isi manifesta deschis inaderenta la politica totalitarismului comunist, un timp face greva foamei si apoi sufera o expatriere silita. in strainatate se stabileste in S.U.A. intre 1986-1987 este cercetator in literatura comparata la " The Catolic University of America, Washington. Editor remarcabil, intre 1987 si 1992 editeaza revista "Agora, iar intre 1991 si 1992 revista "Meridian, "probabil cele mai bune reviste culturale ale diasporei romanesti (Nicolae Manolescu). Dupa 1990 colaboreaza sporadic la reviste din tara: din 1996 sustine o rubrica in revista " Vatra, sub titlul Zig-zag, iar de la inceputul anului 1997 sustine rubrica Pupat toti Piata Universitatii in "Romania literara. Este membru (din 1986) al Academiei Americano-Romane de Arta si Stiinta, intre 1989 si 1992 este membru in Comitetul Executiv al PEN-Club. in prezent este Director de Plan (Project Manager) al "International Foundation for Election Systems pentru Romania si Republica Moldova. Ramane un spirit lucid, nonconformist, insingurat, nemultumit de reaua realcatuire a vremilor
Criticul literar Mircea Iorgulescu pune inceputurile poeziei lui Dorin Tudoran sub semnul "discretiei, al unei discretii nu sentimentale, ci "ostentative, "intelectuale. Acea "gratioasa ingenuitate a poeziilor de atunci era, dupa cum exprima criticul amintit, "rezultatul unei duble miscari, una de "riguroasa inscriere intr-o ordine esentiala, cea de a doua "de eliberare a nazuintelor si a nelinistilor celor mai profunde. Aceasta poezie a "discretiei ostentative va evolua in celelalte volume catre o aparenta renuntare, in spatele careia se organizeaza de fapt lirica insurgenta, aceea a refuzului, drapata in forme mai mult sau mai putin alegorice. La vie en rose, Abatorul imaginatiei, alte multe creatii notabile trec dincolo de ironie, prefigurand ceea ce criticul literar Eugen Simion numea "o retorica a refuzului in plina expansiune: "Poetica refuzului devine pe neobservate o poetica a desensibilizarii, depoetizarii universului. Cantecul devine la Dorin Tudoran "un burete care aspira veninurile, coclelile lumii (idem). "Precursor al optzecismului (Cornel Ungureanu), poetul face din ironie o forma interna de organizare poetica. Ea completeaza si augmenteaza forta insurgenta a textului, care capata forme si formule violente. in acest sens, vorbind despre ultimele volume de versuri ale lui Dorin Tudoran, criticul literar Mircea Mihaies sublinia: "Urgentele realului devin, in aceste volume, urgentele poeziei. Precaritatea existentiala, cenusiul implacabil, atotcuprinzator, indeparteaza poemul de orice pretentie la participarea spectacolului lumii. El e redus la conditia, ea insasi fragila, de oglinda indurerata a lumii. Extinctia si sentimentul abandonului total in fata realitatii au coplesit, la ultimul Dorin Tudoran, poemul. intr-o suprema revolta, aceasta oglinda mai gaseste taria de a se ridica impotriva realitatii: printr-un sarcasm nemilos ori printr-o ironie in egala masura necrutatoare. Dar dincolo de ironie, de retorica refuzului, efigii esentiale ale liricii sale, poezia lui Dorin Tudoran ofera o sansa, depistata si consemnata de criticul literar Mircea Doru Lesovici astfel: "intre revolta si rezistenta, intre indignare si dezgust, poezia pastreaza incordarea luminoasa a unui arc voltaic, tocmai prin tensiunea ei lucida si patimasa, cerebrala si frenetica. Luciditatea e o alta efigie a liricii in discutie; realitatea demoralizanta, odata cunoscuta, naste nu resemnarea, ci revolta. Iar revolta ca forma de exprimare lirica presupune suportul moral al increderii ca poate fi si altfel. O alta efigie a liricii lui Dorin Tudoran ar fi aceasta sublima lumina interioara, care asteapta- de mult- momentul eliberator.
Volume de versuri:
Mic tratat de glorie, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1973;
Cantec de trecut Akeronul, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1975;
O zi in natura, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977;
Uneori plutirea, Bucuresti, Editura Eminescu, 1977;
Respiratie artificiala, CIuj-Napoca, Editura Dacia, 1978;
Pasaj de pietoni, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978;
Semne particulare, Bucuresti, Editura Eminescu, 1979;
De buna voie, autobiografia mea, Aarhus, Danemarca, Editura Nord, Victor Frunza, colectia "Verbaur, 1986;
Ultimul turnir, antologie si prefata de Mircea Mihaies, Timisoara, Editura de Vest, 1992.
Tanarul Ulise a aparut in volumul Uneori plutirea, Bucuresti, Editura Eminescu, 1977.
Pedeapsa transparenta a aparut in volumul O zi in natura, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977.
Abatorul imaginatiei a aparut in volumul Pasaj de pietoni, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1979.
Steaua Singuratatii a aparut in volumul Semne particulare, Bucuresti, Editura Eminescu, 1979.
Echilibru precar a aparut in volumul De buna voie, autobiografia mea, Aarhus, Danemarca, Editura Nord, Victor Frunza, colectia "Verbaur, 1986.
Viitorul facultativ a aparut in volumul De buna voie, autobiografia mea, Aarhus, Danemarca, Editura Nord, Victor Frunza, colectia "Verbaur, 1986.
REFERINTE
"Fantast si critic, plin de prospetimea senzatiilor si totodata capabil de rafinament, Dorin Tudoran este in Mic tratat de glorie un foarte interesant poet al adolescentei meditative, ingindurate. Scrise impecabil, aceste versuri de debut se supun unei sensibilitati disciplinate, unei geometrii secrete dincolo de care totul e dezordine.
NICOLAE MANOLESCU
"Precise, elegante, reflexive pina la afectarea turbulentei imagistice, versurile lui Dorin Tudoran pornesc, in fond, de la o renuntare : poezia isi sacrifica obiectul pentru a i se substitui. Cind in Cintec de trecut Akheronul este preluata schema unui mit, mobilul real consta intr-o provocare a poeziei. La fel se intimpla si in Uneori plutirea, unde erotica disimuleaza intentia adevarata. Iubirea nu este aici nici sentiment, nici idee, nici simbol; ci un factor creator de stil.
MULGEA IORGULESCU
"Poetul dispune de calitatea, nu foarte obisnuita astazi, numita oralitate; are, altfel zis, aptitudinea de a se exprima liric cu naturalete de vorbitor in versuri fara a face insa concesii versificatiei marunte, ci combinind oralitatea propriu-zisa cu afectarea specifica retoricii, intr-o proportie decenta ce da poeziei aerul acela de oralitate savanta pe care ne-am obisnuit a o gasi mai ales la poetii francezi din gruparea parnasiana.
LAURENTIU ULICI
Aprecieri critice
"in zonele ei convingatoare, poezia lui Dorin Tudoran se incarca de patosul unei calatorii initiatice, al unei invataturi exemplare descrise in toate fazele, cu toata «strategia» deprinderii ei, bine pusa la punct, in termeni cat se poate de abstracti, dar astfel oranduiti incat sa produca impresia vie, de realitate desfasurata, de intamplare povestita. () Dorin Tudoran detine () stiinta unui creator de atmosfera, in compunerea careia il ajuta un fin instinct al dozarii si o buna ureche muzicala."
(Lucian Raicu - Practica scrisului si experienta lecturii, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1978, pp. 37l-372) (G. M.)
Citeste si:
|
|
