TOT CE-A FOST ODATA
S-A RISIPIT IN VANT,
DAR S-A NASCUT SPERANTA
DIN SUFLETUL MEU SFANT.
AM INTELES ATUNCI,
CA VIATA E SUPREMA,
SI PRINTRE MII SI MII DE LUNCI
NUTRESTE-O JALE ETERNA.
DAR DIN ADANCUL NESFARSIT,
CE CALDA MANA MI-ATI INTINS !
CU SUFLETUL DUIOS SI TRIST
O FAPTA BUNA MI-ATI DESCRIS.
SI AM SPERAT ,CA INTR-O ZI,
AM SA VA POT EU, DARUI
O LACRIMA DE-A MEA IN ZBOR
CLADITA DE-AMINTIREA UNUI DOR.
|