Lopetile stau gata si panzele-s umflate, - Dar cine sa dezlege odgoanele de fier? In portul plin de umbra si de singuratate Nu-i nimeni sa dea drumul corabiei uitate Ce-asteapta sa se-avante sub nesfarsitul cer.
In larg, in larg, departe, sub soarele ce-asterne Surasul sau de aur pe-o lume de mister, In larg, prin valuri calde si moi ca niste perne, Sunt insuli pe coralii cu primaveri eterne Dar cine sa dezlege odgoanele de fier?
|