In mici batalii
(ploi de scurta durata)
viata mi-o risipii
toata.
Sleit, vlaguit
(am si inima-n piept?)
obstescul sfarsit
in sfarsit mi-l astept.
De iasca poemul. Sentimental.
O fac pe boemul
in pat de spital.
Gandacii, ca dracii,
stapani peste tot:
hartia, posmagii,
poemele-mi rod.
Vo-ca-le-le miere
le par, aoleu
Sarmanii, vor piere
cand nu voi fi eu!
|