(Traducere din Guillaume Apollinaire)
Trei flori, trei crini
cresc pe mormantul meu fara de cruce.
Trei crini inalti.
Si bate vantul, si-i apleaca.
Si vantul nouri grei de plumb aduce.
Si-i frumusetea lor de sceptru, seaca.
Din rana creste unul.
Amurgul sange curge.
Si in amurg, in sange,
ah, crinul se ineaca.
Trei crini inalti
cresc pe mormantul meu
fara de cruce.
Trei crini inalti.
Si bate vantul,
si-i apleaca.
Din inima, din piept,
frumos, al doilea creste.
Iar celalalt din gura
vazduhul otraveste
Atat de singuri crinii!
Pustie lumea toata
Li-i frumusetea blestemata.
Mi-a fost si viata blestemata.
Trei crini inalti
cresc pe mormantul meu fara de cruce.
|