Cum ai venit nu știu, nu știu de unde,
Ci deodata umpli raza minții.
S-apleaca ochiul tau și ma patrunde,
Sclipesc, abia zariți prin buze, dinții.
Și far' sa simt a brațului caldura
Pe gat, sau brațul meu sa te cuprinda,
Mi se coboara gura ta pe gura,
Infiorata, muta, suferinda.
Atunci imi cad zadarnicele pleoape
Și viața-mi sta atunci in loc, nu știu
Din soarberea aceasta sa mai scape.
Tarziu tresar, la scarțaitul porții,
Și, in deșertul nopții date ție,
Gasesc pe limba gustul tare-al morții.
|