Mult timp am iubit o cescuta de ceai chinezeasca Pictata cu scene naive din viata fantanilor pe
portelanu-i subtire Dar sufletul meu nestiind indeajuns s-o uimeasca, M-a parasit, alegandu-si dulapul cel sumbru drept mire.
Apoi m-am indragostit de un bland sifonier. De-obicei dup-amiaza, cand hainele dorm, ma duceam
langa dansul Si mangaindu-i furnirul, duios si stingher, II sarutam si simteam ca ma-nabusa plansul.
Pe urma-am tinut patimas la o bila de fildes lucioasa Cu pantece mic, ce-mi sarea uneori pan' la buze Starnindu-mi spre seara dorinte ciudate si ganduri atat de confuze.
|