Traia intr-un oras din miazazi Un crin inzapezit in datorii
Care primea, .scrise pe plus cu lapte, Scrisori de la alt crin, din miazanoapte;
Oh, pentru cruda lor corespondenta Aveau cea mai naiva diligenta!
Ei isi taiau cu zimtii de la timbre Miresmele-ntre dansii sa le schimbe,
Postasi inflacarati puneau stampile, Cantand din corn, pe sacii cu pistile,
Plicuri adanci pudra, sculat din zori insusi directorul calestilor!!
Dar crinul ce traia in miazazi, Fiind inzapezit in datorii,
ii raspundea din ce in ce mai rar Celuilalt crin ce bea pe-ascuns marar.
Apoi tacu de tot. O roua grea Strivi parfumul amandurora.
Si astfel cei doi crini nu si-au mai scris, Postasii au murit, posta s-a-nchis,
Doar uneori mai trece monoton Prin bulion un vechi postalion
|