Pe patul suferintii mele, Ma zbat in lacrami si durere imi geme-n suflet neagra jele S-un fior gindul meu il cere : Strainul vrea ca sa ma fringa, In tarna lui trupul sa-mi piara
- O, mama, mama, vino iara, Feciorul tau sa nu mai plinga
Cu mina ta sa-mi stergi amarul. Cu ochii tai sa-mi rizi in viata, Sa uit ca am sa sui calvarul, Ca noaptea-mi vine-n dimineata, Cuvintul tau senin de ruga Sa-mi sparga chinurile toate.
- O, intunericul ma bate Si visul hid nu vrea sa fuga. De-ai fi aici, o, draga mama, Eu cred ca boala mea ar trece, Caci tu ai plinge in naframa Cu plinsul tau adinc si rece,
De plinsul tau jalea-mi s-ar fringe, Doar te-ai ruga sub o icoana : Maria fara de prihana S-ar indura Si n-as mai plinge
pe patul suferintii mele,
Ma zbat in lacrami si durere, Ma lupt mereu cu stafii rele Si haosul mereu ma cere O, mama, vino linga mine :
De-o taina cruda mi-e teama ;
- O, mama, mama, draga mama ; A vesniciei zina vine
|