Clopotele linistei suna Si florile le aud, capul isi apleaca. Luminele pleaca In luna. Fagii batrani, ai serii cini Si albele,mini
Toate se roaga si toate cer iertare ; Sufletul meu : fii tare, caci poate nu ti se mai da soare. Nici cintec, nici floare, imbratiseaza intunericul mare Sint singur, a murit in mine Tot ce a fost singe Sa pot plinge Ar fi bine. Unde-i cineva sa-mi raspunda ?
Sa ma blesteme, sa ma iubeasca ?
Gindul sa-mi creasca,
Unda peste unda : Munte peste munte ? Nu te mai poti ridica frunte ? Plinsul te ineaca
Si stelele-mi soptesc : grabeste-te si pleaca Vin la voi, sa stralucesc in voi.
Si raminem in intuneric numai doi : Sufletul si taina ce ma-mbraca
|